„Nimic nu slăbește și nu distruge corpul omului mai mult decât o îndelungată inactivitate fizică.”
— Aristotel
Asociația Postului Terapeutic recomandă ca, în timpul postului doar cu apă, activitatea fizică să fie ușoară spre moderată, fără a depăși un nivel al pulsului de 110–120 bătăi pe minut.
Cea mai potrivită formă de mișcare în această perioadă este mersul pe jos. Se recomandă parcurgerea zilnică a unei distanțe de aproximativ 6–10 km, într-un ritm de 4–5 km/h, sau în funcție de capacitatea fizică a fiecărei persoane.
Bolile hipokinetice
În literatura de specialitate se vorbește despre boli hipokinetice, adică acele afecțiuni cauzate, cel puțin parțial, de lipsa activității fizice.
Printre acestea se numără:
- boala coronariană
- diabetul zaharat
- durerile de spate
- problemele musculo-scheletice
- osteoporoza
- diabetul zaharat de tip II
- unele forme de cancer
- obezitatea
Bolile hipokinetice sunt afecțiuni care apar ca urmare a lipsei sau reducerii activității fizice. Studiile arată că persoanele care au un stil de viață activ pot gestiona mai bine anumite boli, precum diabetul de tip II, iar mișcarea reduce riscul de obezitate și de apariție a unor forme de cancer.
Potrivit Oxford Reference, bolile hipokinetice sunt asociate cu lipsa exercițiului fizic și a mișcării, constituind un factor independent în dezvoltarea multor afecțiuni. Aceste boli pot apărea fie din cauza sedentarismului, fie ca urmare a incapacității de mișcare provocate de leziuni, afecțiuni musculare sau alte probleme de sănătate.
Efectele benefice ale mișcării fizice
1. Mișcarea stimulează creativitatea
Activitatea fizică, în special cea realizată dimineața, are un efect benefic asupra emisferei cerebrale drepte, considerată emisfera creativității.
Prin mișcare crește circulația sângelui la nivelul creierului, ceea ce duce la un aport mai mare de oxigen și poate crește randamentul cerebral cu până la 50%. De asemenea, mișcarea stimulează producția de ACTH (hormon adrenocorticotrop), produs de hipofiză, care are un rol important în funcționarea organismului și contribuie la o mai bună receptivitate a creierului.
ACTH este cunoscut și pentru capacitatea sa de a contribui la descompunerea depunerilor de grăsimi dintre celulele nervoase, facilitând astfel transmiterea impulsurilor nervoase.
2. Mișcarea reduce stresul
Adrenalina, cunoscută drept hormonul stresului, poate afecta pereții arterelor, făcându-i mai vulnerabili la depunerea grăsimilor și a colesterolului, ceea ce favorizează apariția bolilor cardiovasculare.
Activitatea fizică ajută la arderea adrenalinei în exces și contribuie la reducerea tensiunii acumulate în urma situațiilor stresante.
După episoade de stres la serviciu sau în viața de zi cu zi, este recomandată o plimbare de 6–10 km, într-un ritm moderat sau susținut. Aceasta poate contribui semnificativ la diminuarea stării de stres.
3. Mișcarea este o sursă de bună dispoziție
Activitatea fizică stimulează producția de serotonină, un neurotransmițător cu efect antidepresiv, responsabil pentru starea de bine și echilibrul emoțional.
Multe medicamente antidepresive acționează prin creșterea nivelului de serotonină în organism. Mișcarea fizică zilnică poate produce un efect similar, contribuind la îmbunătățirea stării psihice și la reducerea simptomelor depresive.
4. Mișcarea susține sănătatea inimii
În mod normal, inima bate aproximativ 100.000 de ori pe zi. Aceasta este o activitate continuă și solicitantă.
Activitatea fizică regulată poate reduce frecvența cardiacă în repaus de la aproximativ 75 de bătăi pe minut la 55 de bătăi pe minut. Aceasta înseamnă o economie de aproximativ 30.000 de bătăi pe zi, ceea ce, pe parcursul unui an, reprezintă milioane de bătăi economisite.
Prin urmare, mișcarea contribuie la menținerea unei inimi mai eficiente și mai sănătoase.
5. Mișcarea în lumina cifrelor
Studiile arată că activitatea fizică regulată:
- reduce cu 17% riscul de cancer de colon
- reduce cu 37% riscul de cancer mamar
- reduce cu 40–60% riscul de infarct miocardic
- reduce cu 50% riscul de hipertensiune arterială
- crește cu 31% activitatea fagocitelor, celule implicate în apărarea organismului împotriva microbilor
Exemple din viața unor personalități
Mulți oameni de cultură și personalități marcante au înțeles importanța echilibrului dintre activitatea intelectuală și mișcarea fizică:
- Johann Wolfgang von Goethe – practica turismul și exercițiile fizice
- Lev Tolstoi – practica canotajul, turismul și patinajul
- Ivan Pavlov – practica popicele și ciclismul
- Immanuel Kant – practica plimbările și turismul
- Victor Hugo – practica canotajul și călăria
- Jean-Jacques Rousseau – practica înotul