„Nimic nu slăbește și nu distruge corpul omului ca o îndelungată inactivitate fizică”, Aristotel
„Asociația Postului Terapeutic recomandă ca în timpul postului doar cu apă să se facă mișcare fizică ușoară spre medie ca intensitate, fără a depăși nivelul pulsului de 110 – 120 bpm. Astfel, cea mai bună formă de mișcare pare a fi mersul pedestru, circa 6 – 10 km pe zi fiind distanța ideală de parcurs. Viteza recomandată pentru mișcare este de 4-5 km/h sau după puterea fiecăruia.
Se vorbește în literatura de specialitate de boli cauzate de lipsa de mișcare, așa numitele boli hipo-cinetice.
Care sunt unele boli hipo-cinetice?
Există câteva tipuri de boli hipokinetice, cum ar fi boala coronariană, diabetul zaharat, durerile de spate și alte probleme.Aceste boli pot fi cauzate de o lipsă de mișcare sau exercițiu, important pentru toți oamenii să se mențină în mișcare atunci când este posibil.
Alte afecțiuni hipo-cinetice pot include unele afecțiuni emoționale de sănătate, probleme musculo-scheletice, osteoporoză, diabet de tip II și unele forme de cancer. Obezitatea poate fi, de asemenea, clasificată ca o boală hipo-cinetică.
Bolile hipo-cinetice sunt pur și simplu cele care sunt cauzate de lipsa sau incapacitatea de a se mișca. Sa demonstrat că oamenii care sunt activi pot gestiona și trata mai bine bolile cum ar fi diabetul de tip II, iar mișcarea poate reduce riscul obezității sau al unor forme de cancer.
Oxford Referință raportează că bolile hipo-cinetice sunt cele care sunt aduse, cel puțin într-o oarecare măsură, de o lipsă de exerciții fizice și de mișcare. Acesta este un factor independent în numeroase boli. Aceste boli pot evolua din cauza lipsei de mișcare sau pot apărea inițial datorită incapacității de mișcare sau a lipsei de exerciții fizice. Există multe motive pentru care oamenii nu pot să se deplaseze sau să-și exercite și includ leziuni, afecțiuni musculare și alte probleme de sănătate.
Vom expune mai jos câteva din efectele benefice ale mișcării fizice.
1. Mișcarea favorizează producerea hormonului creativității.
Activitatea fizică practicată în mod special în cursul dimineții, va avea un efect pozitiv asupra emisferei cerebrale drepte, considerată emisfera creativității. Prin mișcare crește irigarea cu sânge a creierului, favorizând un aport mai mare de oxigen, crescând astfel cu 50% randamentul lui prin creșterea producției de ACTH, un hormon produs de hipofiză care pe lângă alte efecte cristalizează creierul făcându-l mult mai receptiv. Pe lângă aceasta, astăzi ACTH este singura substanță cunoscută capabilă să descompună grăsimile depuse între celulele nervoase, curățând astfel căile de transmitere a influxului nervos.
2. Mișcarea este una dintre cele mai bune metode de destresare
Adrenalina, hormonul stresului, lezează pereții arterelor care devin astfel mult mai vulnerabile la depunerile de grăsimi și colesterol, favorizând apariția bolilor cardiovasculare. Chiar dacă nu puteți să alergați o tură, după fiecare factor stresant din viața dvs, să nu uitați de activitatea fizică, grăbind astfel arderea adrenalinei. Astfel, după episoade stresante la servici sau în viața de zi cu zi, ieșiți la o tură de 6-10 km de mers pe jos viguros sau mediu ca intensitate. Aceste exerciții vă vor scoate din starea de stress care s-a acumulat anterior.
3. Mișcarea este sursă de fericire
Serotonina, o substanță neurotransmițătoare, cu efect antidepresiv, este responsabilă pentru buna dispoziție. Orice medicament antidepresiv acționează prin creșterea producției de serotonină. Deci nu mai trebuie să luați tablete, fiindcă puteți să obțineți un efect mult mai bun prin mișcare fizică zilnică.
4. Mișcarea ne oferă o inimă bună
În mod normal, inima bate zilnic (ziua și noaptea) de aproximativ 100.000 de ori. O activitate intensă, obositoare pentru ea, dar care poate fi ușurată. Activitatea fizică regulată scade frecvența pulsului de la 75 la 55 bpm, adică o economie zilnicp de 30.000 de bătăi, ceea ce anual înseamnă milioane bune de bătăi. Astfel, avem șansa de a avea o inimă bună care nu necesită reparații.
5. Mișcarea în lumina cifrelor
Activitatea fizică regulată
– reduce cu 17% riscul de cancer de colon
– reduce cu 37% riscul cancerului mamar
– reduce cu 40 – 60% riscul de infarct miocardic
– reduce cu 50% riscul de hipertensiune arterială
– crește cu 31% activitatea fagocitelor care devin mult mai agresive în lupta împotriva microbilor.
Viața multor oameni iluștri constituie un exemplu despre modul cum înțelegeau ei să împletească munca intelectuală cu exercițiile fizice.
Goethe – practica turismul și exercițiile fizice
Tolstoi – practica canotajul, turismul și patinajul
Pavlov – practica popice și ciclismul
Kant – practica turismul și plimbările în aer liber
Hugo – practica canotajul și călăria
Rousseau – practica înotul
